Cesare Fantoli

20 iunie 1868 s-a născut la Pallanza, ca fiul lui Antonio Fantoli și al Luigiei Cassani; numele său complet era Giovanni Antonio Cesare Luigi Fantoli

 

A studiat la Torino ingineria civilă și electronica

 

1889 îl cunoște la Pallanza pe regele Carol I al României și vine în România, pentru a lucra în serviciul feroviar al Ministerului Lucrărilor Publice (3 ani)

 

1897 antrepriza sa participă la licitația cazarmei vânătorilor din Galați.[1]

 

1902 Uzina electrică comunală Grozăvești

 

1902-1903 antrepriza Leagănul Sf. Ecaterina, arh. Ion D. Berindey

 

1902-1903 o aripă a Azilului Regina Elisabeta din str. Căldărușani nr. 9, după planurile arh. Ion D. Berindey (astăzi Institutul de Gerontologie şi Geriatrie Ana Aslan)

 

1903-1904 lucrare hidraulică la Periș pentru Domeniul Coroanei

 

1903 – 1906 construiește un nou Spital Brâncovenesc , un pavilion pentru consultații gratuite și un laborator bacteriologic, alături de arh. C. Cora, arh. Fr. Hartmann, ing. Elie Radu-inspector general

 

1906 decorat de I. Kalinderu cu brevetul „Carol I”

 

1907 a pierdut proiectul Palatului Camerei de Comerț și al Bursei

 

1907 Reparații și adaos de clădiri noi la propr. Prințului Grigore G. Cantacuzino de pe str. Karl Lueger/Clemenței nr. 31, planuri semnate de arh. C. Cora

 

1908 s-a asociat cu fostul ginere Știrbey, Gheorghe Crețianu, pentru a aduce automobile de la fabrica Itala din Torino, Italia. Domiciliul său era în Calea Griviței nr. 134.[2]

 

În 1908 a fost membru fondator, alături de alte 6 persoane, a „Societății Anonime Române pentru Industria Oxigenului, Acitilinei și altor Gaze”, contribuind cu un capital de 10000 lei.[3] La acea dată locuia în str. Buzești nr. 48

 

1908, 1914 casa proprie și dependințele din str. Occidentului nr. 11 bis, cu arh. C. Cora

 

1909 realizează anexele Azilului „Domnița Bălașa”

 

1909-1910 directorul Școlii italiene , „Regina Margherita”din strada Luigi Cazzavillan nr. 28, o şcoalǎ particularǎ mixtǎ

 

1911 director al Societǎţii Italiene din strada Luigi Cazzavillan nr. 28

 

1911 Magazii pe propr. Fabricii de săpun „Stela” din Câmpul Moșilor Împreună cu Vignali & Gambara

 

1911 Extinde propr. Al. Iculescu pe Str. 10 mai/Gramont nr. 24

 

1911 Societatea de Asigurări „Generala” din Str. Vasile Alecsandri nr. 2, împreună cu ing. Guido Canella

 

1912-1914 Societatea „Dacia română” din Calea Dorobanți nr. 57-61/Al. Lahovary

 

În 1912 Donează 100 lei pentru Liga Culturală[4], iar în 1914 îl găsim printre donatorii către Primărie a sumei de 20 lei pentru săracii orașului în preajma Crăciunului 1913[5] și pentru mărirea Coloniilor Școlare[6]

 

1913 Este antreprenorul vilei Emil Costinescu, din strada Polona nr. 6, după planurile arh. Ion D. Berindey

 

În 1914 Fantoli spune că relația de colaborare cu arh. Hoeflich data deja de 10 ani și că acesta era procuristul lui.

 

1914 Fantoli Instituie o bursă pentru învățământul comercial pentru un fiu de comerciant sau angajat C.F.R., suma donată fiind de 10500 lei

 

1914 Memoriul inginerului Cesare Fantoli privitor la diferendele ivite între D-sa şi D-l Szeculici cu ocazia construirei clădirei din Bucureşti, str. Dorobanţilor a Societăţei Dacia Română. Un mic istoric, Anexe. Tip. Modernă „Cultura”, București

 

1914 realizează mormântul arh. André Lecomte de Nouy la Curtea de Argeș

 

1915 era membru în consiliul de administrație al firmei Knapen, al cărei președinte era inginerul Christian Dimopol

 

1915 Antrepriza Vilei Ioan Manu, Șoseaua Aviatorilor, arh. Grigore Cerkez

 

1915 Extinderea propr. Stanei Apostolescu pe Str. Dr. Felix nr. 93

 

1915 Antrepriza sa, împreună cu Vignali& Gambara, realizează gratuit Biserica Italiană

 

1916 mormântul regelui Carol I la Curtea de Argeș

 

1916-1918 colaborator voluntar în privința spitalelor și a serviciilor tehnice

 

1918 A scris „Romania Russia e Italia, osservazioni ed esperienze dell’ing. Cesare Fantoli”, publicată în 1918 la Ed. Risorgimento, Milano, în folosul Crucii Roșii, al cărei membru activ a fost

 

1922-1923 2 garaje pe propr. Albert Oppler, str. Belgrad (Parcela Bonaparte nr. 156)

 

1923 Spitalul Vincent de Paul, împreună cu arh. Mario Stoppa

 

În 1931 locuia în Calea Dorobanți nr. 67. Scotea la licitație a 1/10 din imobilul Dobriceanu, situat în Calea Victoriei colț cu str. Gen. H. Berthelot, ipotecat de Maria Ana Th. Dumitrescu și Aneta Th. Dumitrescu pentru 1 milion de lei

 

? Spitalul, Centrala electrică și Școala ortodoxă

? Societatea „Țesătoarea”

? Extinderea sediului Societății „Patria”

? Anexa Ministerului de Interne pentru Serviciul Siguranței Naționale, diferite construcții pentru Ministerul de Finanțe

 

A înființat la Bieno, Trentino o școală de desen pentru copiii emigranților

 

A fost unul dintre fondatorii Museo del Paesaggio din Pallanza

 

7 iunie 1941 moare la Forte dei Marmi

 

 

 

[1] Epoca, anul III, nr. 496, 2 iulie 1897

[2] M.O., nr. 232, 20 ianuarie 1908, p. 8632

[3] M.O. nr.82, 12 iulie 1908, p. 3862

[4] Congresul din Contanța al „Ligei culturale”, Vălenii de Munte, 1912, p. 16

[5] M.C. nr. 9, anul XXVIII, 2 martie 1914, p.180

[6][6] M.C. nr. 47, anul XXVIII, 23 noiembrie 1914, p. 763