Dobre Nicolau

Dobre Nicolau (1821-1897)

Fiu de plugar, fără nicio pregătire, dovedește un talent deosebit în construcții, devenind unul dintre cei mai prolifici antreprenori ai Bucureștiului secolului al XIX-lea. Așa cum ne lasă mărturie Dim. R. Rosetti în Dicționarul Contimporanilor din 1897, Dobre Nicolau a fost antreprenorul următoarelor monumente ale capitalei: Biserica Domnița Bălașa, Spitalul Brâncovenesc, Spitalul Filantropia, Ministerul Domeniilor și Agriculturii, Casa de Depuneri (prima construcție), Monetăria Statului, Cazarma jandarmilor, Hotelul Bulevard, Hotelul Imperial, Ateneul Român. Staroste al meșterilor, maimarbașă, a ajuns să ocupe în a doua jumătate a secolului al XIX-lea un loc în Consiliul comunal al capitalei și a fost și deputat în colegiul al 2-lea din București.

Ca urmare a cercetării fondurilor de arhivă la Direcția Municipiului București au mai ieșit la lumină și alte câteva lucrări ale sale: a fost maimarbașa lucrărilor de la Poliția capitalei, alături de G. A. Burelly, G. Gaudi și Alexander von Montbach (1854); realizează gardul de lemn vopsit al proprietății prințului Alexandru Știrbey de pe Podul Mogoșoaiei (1873); evaluează și repară casele proprietatea statului din suburbia Crețulescu (1862); realizează împrejmuirea locului propriu din str. Știrbey Vodă și str. Fontanei, vis-a-vis de Spitalul Militar (1879); face o mică construcție la Spitalul Filantropia (1880); face mici reparații la casa proprie din str. Știrbey Vodă nr. 116 (1882); a fost antreprenorul lucrărilor la Camera Deputaților (1885); repară casele proprii din Calea Dudești nr. 112 (1889).