Joseph Hartl

S-a născut în jurul anului 1780, fiind cunoscut în spațul valah și ca Hartin, Harten, Hart.

 

4 octombrie 1816 Josef Hartl este numit de domnitorul Caragea „arhitecton al Poliției” cu responsabilitatea supravegherii construcțiilor ce se ridicau în București și a șanțurilor de scurgere în Dâmbovița

 

1822 reconstruiește Palatul Ghica și porțile de intrare (zona actualului Teatru Odeon)[1]

 

23 iunie 1823 pierde procesul cu ceaușul podurilor din București, Marin, în legăturile cu podinele ce trebuiau a fi procurate de acesta[2]; la 15 iulie Divanul judecă pricina dintre Iordache Piersiceanu și arh. Hartl, care depozitase 3600 podine pe locul acestuia și nu îi plătise chirie[3]; în 1 august marii boieri îi prezintă domnitorului condițiile de pavare ale Uliții Mogoșoaiei semnate cu ing. Freywald și arh. Hartl[4]

 

Aprilie-iunie 1824 Domnitorul Grigore Ghica aprobă contractul[5] inginerilor Hartl și Freywald de a pava cu piatră patru drumuri principale ale Bucureștiului: Podul Mogoșoaiei, Târgului din Afară, Calicilor și Șerban Vodă)

 

31 mai 1825 merge împreună cu Dimitrie Bibescu să evalueze curgerea apelor Bucureștioarei în Mahalaua Târgului de Afară[6]

 

17 august 1825 Hartl și Freywald garantează că facerea unui șanț de scurgere a apelor prin curtea Hanului lui Manuc nu va afecta clădirea[7]

 

Aprilie 1827 se semnează contractul pentru pavarea dintre Curtea Arsă și Podul Gârlei (zona Mihai Vodă); 9 iulie este angajat să facă caldarâmul, șanțuri, să taie piscul unui deal și să facă planul unui maidan de pe Podul Calicilor[8];

 

Martie 1830 face parte dintre sfătuitorii „Comisiei de înfrumusețare și îndreptarea Poliției”, condusă de Alexandru Filipescu, alături de Barbu Știrbey și Costache Cantacuzino; atunci mai apar și numele ing. Moritz von Ott, ing. Baumer, arh. Host, dr. Gruenau și dr. C. Estiotul

 

Martie-aprilie 1830 colaborează cu ing. Moritz von Ott la mai multe proiecte edilitare[9]: evaluarea cișmelelor din zona morii Bucul până la Dealul Mihai Vodă[10] și necesitatea realizării a șase șosele prin mahalale, precum și cheltuielile cu facerea din nou a închisorii și spitalului în Mănăstirea Sf. Spiridon[11]; în aceeași dată, estima și cheltuielile cu îngrădirea mormintelor și construirea unei capele funerare în cimitirele orașului, scosul carelor cu morți[12];

 

în 3 aprilie desemna, tot împreună cu inginerul, patru locuri unde să se facă gropi de gunoi, în afara orașului, cheltuielile cu scoaterea murdăriei din curți și evalua cheltuielile de așternere a caldarâmului în șase piețe ale Bucureștiului[13]; singur, evalua șoselele și caldarâmul necesar pentru ele[14];

 

în 4 aprilie cheltuielile de transformare ale caselor Florescu în tahtul[15] poliței[16]; recomandau realizarea a cinci foișoare de foc și a ostroavelor și strâmtarea cursului Dâmboviței[17], stabilirea săpunarilor și tabacilor în afara orașului[18];

 

în 9 aprilie cei doi făceau socoteala locurilor pentru plimbări publice[19].

 

1831-1834 atât el, cât și Freywald îi intentează proces baronului Meitani din cauza lucrărilor neplătite

 

1832 este numit primul arhitect al orașului București

 

16 iulie 1833 Sfatul orășenesc garantează Mănăstirii Cotroceni proiectul arh. Hartl de a face un șanț de scurgere a apei din Hanul Șerban Vodă pe sub Ulița Nemțească[20]; în septembrie este trimis să verifice oprirea apei[21]; în 7 septembrie 1834 egumenul se plângea contra arhitectului[22]

 

1833 reparații la Colegiul Sf. Sava

 

1834-1835 lucrează împreună cu M. de Sanejouand la amenajarea aleii de promenadă a Mitropoliei, după planurile ing. V. de Blaremberg[23]

 

1835-1837 Proiectul și construcția primului Spital Brâncovenesc (spital, bucatarie, spalatorie)

 

1838 Este semnalată prezența neamțului Hartin de 58 ani în Mahalaua Biserica Albă; credem că este vorba despre arhitectul Josef Hartl. (Catagrafia Bucureștiului); proiectul său (realizat împreună cu Gaer și Konrad) de refacere a Hanului lui Manuc este respins de arh. Villacrose, Faiser și maiorul Arcundischi[24]; evaluează casele lui Mihalache Steriopolu din Mahalaua Stelei, afectate de cutremur[25]

 

1842 Hartl construiește cea de-a II-a aripă-secția medicală a Spitalului Brâncovenesc

 

1848-1850 este chezaș pentru antreprenorul Iliad la facerea Seminarului Episcopiei Argeșului, sub coordonarea arh.Johann Schlatter[26]

 

Credem că ar putea fi tatăl arh. Karl Hartl.

 

[1] Horia Moldovan, Johann Schlatter. Cultura occidentală și arhitectura românească (1831-1866), Editura Simetria, București, 2013

[2] G. Potra, Documente privitoare la istoria orașului București (1821-1848), Ed. Academiei R.S.R., București, 1975, p. 33 și pp. 104-106

[3] Ibidem, p. 33 și pp. 113-114

[4] Ibidem, p. 33 și pp. 121-122

[5] Ibidem, pp. 145-150

[6] Ibidem, pp. 186-188

[7] Ibidem, p . 36 și pp. 198-200

[8] Ibidem, pp. 282-283

[9] Emil Vîrtosu, Ion Vîrtosu, Horia Oprescu, Începuturi edilitare 1830-1832, Ed. Leopold Geller, București, 1936

[10] Ibidem, p. 4 și p. 6

[11] Ibidem, p. 7

[12] Ibidem, p. 8

[13] Ibidem, pp. 11-12

[14] Ibidem, p. 11

[15] Reședință a unei subprefecturi sau a altei administrații locale. 2. Stație de poștă; poștă.(lb. turcă)

[16] G. Potra, p. 15

[17] Ibidem, p. 16

[18] Ibidem, p. 17

[19] Ibidem, p. 18

[20] Ibidem, p. 44 și 383-384

[21] Ibidem, pp. 396

[22] Ibidem, p. 413

[23] Horia Moldovan, Johann Schlatter. Cultura occidentală și arhitectura românească (1831-1866), Editura Simetria, București, 2013

[24] G. Potra, p. 48 și pp. 383-384

[25] ANDMB, fond PMB General, dosar 104/1838, f. 133, apare dovada „de la dumnealui Hartin Arhitecton” și este semnată Hartl

[26] A.N.R., fond M.C.I.P., dosar 86/1848 și 313/1850