Nicolae Ghika-Budești

Nicolae Ghika-Budești a fost fiul lui Eugen Ghika-Budești (1843 – 1919), mare proprietar de moșii, dar și pictor și al Elenei Cantacuzino. Pictorul Theodor Pallady era nepotul ei de soră, iar arhitectul G. M. Cantacuzino, îi era nepot de frate.

 

Arhitectul a fost căsătorit din 1901 cu Madeleine Landrieu, cu care a avut doi fii, pe arh. Ion-Eugen (1902-1991) și pe geologul Ștefan (1904-1959).

 

Educație și carieră

 

1877-1881 Cursurile primare în Lausanne, Elveția

 

1881-1884 Cursurile liceale le urmează la Școala Monge din Paris

 

1889-1893 Cursurile Școlii de Șosele și Poduri din București

 

1893-1901 Cursurile de arhitectură la Școala națională superioară de arte frumoase din Paris; atelierul profesorului Victor Laloux (1850-1937)

 

1905-1906 Arhitect în cadrul Ministerului Cultelor si Instrucțiunii Publice

 

1906-1943 Arhitect și șef al Serviciului Tehnic, consultant al Comisiei Monumentelor Istorice

 

1910 -1938 Profesor al Școlii de Arhitectură

 

1930 Membru de onoare al Academiei Române

 

1932-1935 Președintele Societății Arhitecților Diplomați din România

 

Publicații de referință

Evoluția arhitecturii în Muntenia și Oltenia în 4 volume, Arhitectura veche religioasă în Muntenia şi Oltenia – încercare de sinteză, Biserica Golia – Descrierea arhitectonică, Mănăstirea Probota, Artele minore bizantine şi romane, Arhitectura bisericii Domneşti din Curtea de Argeş – Originile şi influenţele ei, Restaurarea bisericii mari a Mănăstirii Cozia, diferite eseuri reunite după susținerea conferințelor

 

Nicolae Ghika-Budești este exemplul, prin excelență, al arhitectului-restaurator de monumente istorice și al profesorului care și-a dedicat viața pregătirii celor tineri. În cadrul Comisiei Monumentelor Istorice a întreprins o activitate neobosită pe șantiere, coordonând și evaluând lucrări, întocmind rapoarte și devize. În plus, experiența acumulată pe teren și cercetarea directă, l-au condus către aflarea unele răspunsuri în ceea ce priveau sursele de influență ale arhitecturii muntenești. Toate acestea au contribuit la elaborarea vastei lucrări dedicate „Evoluției arhitecturii în Muntenia și Oltenia” și a unor prelegeri susținute în țară și peste hotare.
Arhitectul și-a dedicat o bună parte din carieră extinderii Universității din București și realizării Muzeului de Artă Națională. Numărul caselor proiectate de el în capitală este relativ mic, fiind făcute mai ales pentru propria familie și pentru cei apropiați, membrii ai familiei Știrbey.

Stilul Ghika-Budești este inconfundabil și poartă o puternică amprentă moldovenească: cărămida aparentă, discurile ceramice smălțuite, ancadramente neogotice la uși și ferestre. Nelipsite sunt și turnul-foișor de inspirație mănăstirească, arcul-potcoavă, decorația cu „dinți de fierăstrău” și motivele geometrice. În mod special, arcul-potcoavă este particularizat, prezentând o acoladă în partea superioară. Cromatica fațadelor construcțiilor sale combină nuanțele de roșu-cărămiziu cu verdele ceramicii decorative și nuanțele deschise ale tencuielii în similipiatră. În concluzie, putem observa o sinteză a elementelor arhitecturii muntenești și moldovenești care au condus la un stil propriu Ghika-Budești.

Căutările sale în ceea ce priveau motivele bizantine și populare ale artei românești s-au concretizat și în câteva exemple de decorație interioară, proiectând și mobilier.

 

Lucrările sale bucureștene au fost prezentate pe larg aici.

 

1905-1906 Biserica Cuțitu de Argint
1906-1941 Muzeul Național, Șos.Kiseleff nr. 3
1909 Casele familiei arh. N.Ghika-Budești, str. Sevastopol nr. 8-10
1909 Biserica greco-catolică, str. Polona nr. 50, antreprenori C. Cora și Bossy
1911 Institutul de seruri/ Laboratorul dr.I. Cantacuzino, Spl. Independentei 103, cu ing. George Balș
1911 Palat George Știrbey, Calea Griviței nr. 3-5, azi dispărut
Casa Varlaam str. Vasile Alecsandri nr. 6 (atribuire, ante 1912)
1912-1928 Extinderea Universității (extinderea aripii dinspre str. Academiei, cu arh. Duiliu Marcu, 1912-1913; extinderea aripii din Piața I.C.Brătianu, str. Edgar Quinet, cu arh. Alexandru Baucher, 1924-1928)
1913 Vila M.V.Cantacuzino , str. Atena cu Aleea Alexandru, azi dispărută
1922 Casa ing. Panaitescu, str. Paris nr. 14a
1922 Casa M. Ghika-Budești str. Londra colț cu Berna/Adm. financiară de arh. Statie Ciortan
1933 Reparația Bisericii Radu-vodă
1943 Amenajează Camerele românești din Universitatea Pittsburgh