Descrierea Teatrului Național

Descrierea Noului Teatru din București

Clădirea acestui Teatru s-a început în anul 1847 și s-a terminat în anul 1852.

După cum se vede în alăturatu aci planu, supt sit, Teatrul este așezat pe un locu mare slobod, aproape în centrul orașului pe lângă podul principalu numit mogoșoaie, care locul în dosul Teatrului, se află cu trei stângeni mai dosu decât fața podului și pentru care sfârșit a și cerut trebuință de a înființa cele două ziduri de terasă Lit: a și b spre a se aduce terenului vieții din nainte, în egală măsură cu podulu mogoșoaie:

Clădirile care înprejmuiesc acest Teatru sunt însă:

Spre Nord

O casă mare cu două caturi înăvelită cu zincă ce formează colțul podul pe locul Teatrului clădită și finită anul trecut /Proprietatea D. Toroc:/
O asemena de curând, din nou clădită casă, mică, cu un catu învelită cu metalu, ce se află

în strada Știrbei –Vodă.

Spre Răsărit /:în fața Teatrului:/

O casă cu un catu, învelită cu metalu a D. Lahovari, ce formează asemenea un colțu de uliță și care s-au prefăcut din nou în anulu trecut.
O casă mare cu un catu în colțul vis-a-vis de D. Lahovari, clădită din nou, acum nouă ani și învelită cu metalu a D-nei Cantacuzino.
O casă cu două caturi învelită cu metalu, clădită din nou în anul curent și lipităde casă D-nei Cantacuzino/proprietatea D-nei Fialcofski.
Un locu slobod al Dom. Rem alături cu acest supt. N. 3 arătată Casa care asemenea este hotărât a clădi pe dânsul o casă cu două caturi.
Lângă acest, locu slobod drept în fața lociunți Dom. Marelui Logofăt Oteteleșeanu se află o casă mare cu un catu învelită cu metalu a D. Bosel.

Spre Sudu

Pe un locu Slobodu și în depărtare ca de 15 st. de Teatru se află Magazia pentru Decorațiile acestui Teatru, care s-a clădit din nou în anul 1854, și se alătură din trei săli mari înconjurate de 4 pereți cu ziduri groase și uși mari și oblaone la ferestre îmbrăcate peste tot cu tablă de fieru.
În strada Știrbei-Vodă se află câteva Case mici partere, clădite de curând, precum și alte de asemenea case mai vechi, care însă peste puțin se voru clădi toate din nou.

În privința Constucției acestui Teatru se poate vedea cu îndestulare din alăturatul Plan Sit: în case s-a însemnat, un profilu exzact longitudinalu, și un plan din cele șapte calorifere precum și țevile de ape-ducte: atât dispozițiile întocmite în privința încălzirii Teatrului, cât și în privința mijloaceloru aflătoare în ființă, pentru apărare de incendiu.

Cât pentru ceea ce se atinge numai pentru zidirea pentru sine se observă că: toate zidurile sunt foarte solide precum asemenea toate scările principale sunt construite de piatră masivă, iar psteturile lor, Vestibulul și toate antrelele, sânt pardosite , parte cu marmoră și parte cu piatră ordinară și astfalt.

Scena toată este despărțită de sala privitorului printr-un zid calcan/:apărător de focu:/care se ridică până imediat sub tabla de fier a coperișului, și pentru comunicația celora două poduri al scenei și al sălii privitorulu, s-a lăsat numai o portiță de 6 picioare lățime și 3 picioare lățime, care are două canaturi de fier așezate în tocu masiv de piatră.

Podul de d’asupra săli privitorului este împărțitu în etaje.

Etajul podului de sus care se închide printr-un singur capacu/:chepeng:/ și în care se află mașina pentru ridicare policandrului celui mare, era primitiv destinat pentru sala de zugrăvie, dar, aflându-se îndestulator număr de Decorații de rezervă, acest podu nu se întrebuințează acum pentru atâtu sfârșitu decât numai pentru suirea și coborârea policandrului, se află în toată vremea închis.

Partea clădirii din fața Teatrului, se alcătuiește dintr-un portalu pentru trecerea trăsurilor, care dintr-un antreu cu șapte uși mari, conducătoare în vestibulul Teatrului.

În stânga Vestibulului, se află scara principală de piatră cu trei prage, ce conduce în foieru, iar în dreapta se află o odaie în colțu, în mărime egală cu zisa scară, în care s-a așezat Bufetul de jos.

Din Vestibul, este intrarea încendiată pe trei uși mari, în antreul parterului și în cele din coridoare ale Lojelor de josu, unde în dreapta și stânga, se află alte două scări de piatră semirotunde Lit: a și b, care conduce la al treilea Etaj de Loje.

La galerie, conduc asemenea două scări de piatră Lit: c și d care își au intrarea de la Terasele Teatrului.

În Catul de sus se află de asupra și în mărimea vestibulului, foierul cel mare, apoi de asupra antreului, o galerie de promenadă, și de asupra bufetului de josu, un al doilea Bufetu mai elegant, în trebuința Rangului I.

În al doilea Catu, se află de asupra scării principale, un al treilea Bufet, pentru galeria de sus, și încă alte trei odăi goale, din care una s-a destinat pentru păstrarea unor obiecte de fierărie rămase de la construcția Teatrului, iar celelalte două odăi sânt deșarte. și se află toată vremea închise.

Tot suteranul Teatrului, afară de încăperile scărilor și scena precum în plan se vede, este bine boltită.

În privința încălzirii se observă că: încălzirea cu aeru a acestui Teatru, poate fi puțină, ca una din cele bine nimerită în Europa, care în toate privințele, corespunde foarte bine scopului ei.

Toată sala privitorilor, se încălzește numai cu trei zeci de calorifere de fieru, din care unul sea flă așezat drept în centru, suteranului, și din acăreia cameri de încălzire, iese erul caldul prin patru canaluri mari în formă de cruce, din care nasc alte nouă canaluri, cu uverturi căptușite cu piatră și acoperite cu grătare și capace de fieru, în mărime de optsprezece țoluri în pătratu.

Celelalte două sobe, se află asemenea în suteran, de desubtul orchestrului, în dreapta și stânga uverturii de la scenă, având fiecare numai un singur canal verticalu, pentru aerul caldu.

Scena asmenea se încălzește asemenea prin două sobe, ca cele prescrise mai sus și în suteranul, subt Vestibul, se află cele din urmă calorifere, din care, unul încălzește încăperea scării noi mari, și celelalt Vestibul și foierul de sus.

În privința Constucției ziselor Calorifere este încă de observat că: taote aceste sobe au un diametru numai de trei picioare și sunt înconjuarate fiecare de o cameră de încălzire, bine boltită, ale cărora ziduri și capacuri sunt foarte solide până la o grosime de cinci picioare, precum asemenea și avant-canalurile de încălzire sunt toate bine boltite, înprejmuite cu ziduri solide și se închide cu uși de fieru așezate în tocuri de piatră.

Fumul acestor calorifere se conduce prin țevi solide de fier, imediat, în încăperile din zidul Pricipal, ce este foarte solif încă este o pozitivă neputință de a se ivi din aceasta, cel mai micu accidentu periculosu.

Cât înspre apeductul, precum și celelalte dispoziții întocmite în acest Teatru, pentru apărare de incendiu, sunt luate și întraceastă privință cele mai bune măsuri.

În suteranul de subt încăperile scenei se află precum în plan se vede: o țeavă de plumb care trece în curmezișul Teatrului până la zidul principal al scenei și stă în comunicație cu apeductul pricipal, din strada Teatrului.

Din această țeavă nacu din dreapta și stânga zidului pirncipal, două alte țevi verticale, tot de plumb, care se înalță până la galeria coridoarelor și pe lângă aceste deschise țevi verticale sânt așezate încă câte două țevi orizontale pentru alimentarea cu apă a rezervoarelor aflătoare la Teatru, precum mai josu se arată însă:

Două Rezervoare mari de fieru vopsite pe două părți. Din Etajul primei subt scene.
Două asemenea rezervoare chiar pe scenă, în amândouă colțurile din dosu, unde se află două pompe permanente.
Patru asemenea rezervoare pe galeria Cardajeloru adică: câte două în fiecare colțu din fundu, unde asemenea se află două pompe permanente.

Apoi acea în plan arătător țeava orizontală, pe galeria caradjelor din dreapta, fiind prelungită, pătrunde spre zidul principal care desparte scena, și comunică într-o cameră cu două rezervoare, care se află în coridorul Lojelor de Rangul al treilea și unde asemenea se află așezată o pompă permanentă, ce slujește în trebuința sălii privitorului.

Din arătatele două rezervoare, se alimentează printr-o pompă aspirantă, ce este așezată în al doilea podu al sălii privitorilor: un alt rezervor aflat tot în același podu, de unde cu șevile lungi, ale prezisei pompe se poate sluji, atât la podul cordajelor, prin mai sus descrisa ușă de fier, precum și prin ferestrele cele mari ale acestui podu, pe învelitoarea Corpului Clădirii din fața Teatrului.

În fine, se mai află încă un rezervor mare, de desuptul scenei Lit: L, precum și în toate gangurile laterale de la scenă, câte un rezervor mai micu, care în toată vremea, stau împlute cu apă, și curând în totalu o cătățime apoape la 20.000: ocale apă.

Cât pentru pază și dispozițiile întocmite în generalu pentru apărarea de incendiu în București, fiind atât de perfectu încât și-au dobândit un renume cunoscut, chiar și în străinătate, și care s-au aplicatu mai cu osebire în acest Teatru, prin întocmire de cele mai bune Măsuri nu rămâne în privința Teatrului decât a mai pomeni că:

Deși de dimineața până după Miezul nopții, un inter-ofițeru este sub strașnicu răspundere însărcinatu cu inspectarea Tuturor pompelor și a Rezervoarelor, cu toate accesoriile lor, și îndatorat a arăta, îndatu, orice necuviință s-ar ivi la dânsele, dar apoi Domn: Perfectul Poliției, împreună cu Domn: Comandiru Pompieriloru, având o lăudată, neobosită stăruință și îngrijire, în această importantă cauză, de vreme în vreme, revizuiește și inspectează chiar în persoană, toate arătatele obiecte, comandând pe fie care anu, și un manevru mare de pompieri spre exercițiul loru, în apărare de incendiu, la toate părțile acestei clădiri; către aceasta în toate sălile de Reprezentație, se află în Teatru: de la 35-45 de pompieri, așezați, la deosebitele posturi necesarii, pentru manevrarea pompelor, și chiar stăruiescu, acolo neîncetat, până la sfârșitul reprezentațiilor, și nu se depărtează mai’naite de a face o exactă revizie, în tot Teatrul, și a lua încredințarea, de bună orânduială, și în afară de acești pompieri se mai află întotdeauna, de bună orânduială, li afară de acești pompieri se mai află întotdeuana prezent și un îndestulator număr de jandarmi polițienești, sprecum și sacați, cu sacatele pline de apă.

În fine, uemează a mai fi pomenit aci, că: Grație stăruinței Domn: Grigorie Bengescu, Directorul superioru al Teatrelor din Principat, administrația noului Teatru, este acum organizată într-un chipu, încât, în orice privință Dominează, ca mai bună orânduială prin neîncetată introducere, de bune măsuri, neprivind la economie, nici la amplasarea personalului trebuincios into: întreținerea Teatrului nici la cheltuielile trebuincioase, în folositoarea înbunătățire.

Anul 1858 Ianuarie

Arhitectul Teatrului

G. Gaudi

Transcriere realizată de Traci Ana, istoric de artă

Sursa: