Școala de Arte și Măestrii
Dacă în timpul domniei lui Georghe D. Bibescu (1842-1848), solicitările meșterilor zidari și dulgheri[1] rămâneau fără inițiative concrete de înființare a unei școli de specialitate, după 1850 învățământul tehnic și artistic capătă un avânt mult mai mare. Prin ordinul lui Barbu D. Știrbey (1799-1869), se înființa la București prima școală de inginerie[2]. Tot în 1850 acesta însărcinează Eforia Școalelor cu redactarea unui proiect pentru „Școala de arte și măestrii”.
Comisia, formată din colonelul Ion Emanoil Florescu (1819-1893), arhitectul Achille Thillay[3], mecanicul fântânilor Juilbert[4] și Alexe Marin[5] (1814-1895), finalizează proiectul la 10 februarie 1851, iar în 13 martie Secretariatul Statului, prin Ioan Manu (1803-1874) și șeful secției, Petrache Poenaru (1799-1875), apropiat al domnitorului, trasează principalele direcții ale proiectului înființării și funcționării școlii. Merită amintit că șeful „Departamentul Logofeției Trebilor Bisericești și Instrucții Publice din Prințipatul Țării Românești” era fratele cel mai mic al domnitorului, Ioan Bibescu (1813-1879).
[1] Cantor de avis și comers, VI, 1842, p. 273 (ediție digitală la B.C.U. Cluj)
[2] Printre profesori regăsindu-i și pe Alexe Marin și Auguste Thillaye, inițiatorii proiectului Școlii de arte și măestrii. Sursa: Analele arhitecturei și ale artelor cu care se leagă”, anul III, nr. 3, 1892, p. 52, arh. Alexandru Orăscu
[3] Arhitect în cadrul secției inginerești a Departamentului din Năuntru, directorul Lucrărilor Publice.
[4] Am optat pentru scrierea numelui său care respectă propria semnătură. În istoriografia bucureșteană se mai întâlnește și sub numele de Gilbert.
[5] Conservator, apoi profesor de fizică si chimie la Colegiul Național „Sf. Sava”.
Proiectul Școlii de Arte și Măestrii din 1851[1]
I
Scopul școalei
1lea „Scopul aceste școale este de a forma meșteri în ramura lemnării, ferării și a zidăriei. Învățătura lor va fi cu totul practică, săvârșindu-se lucrări într’aceste trei ramuri, întocmai ca într’ o fabrică. Cu toate acestea se vor da școlarilor și științele teoretice cele mai neapărate în specialitatea lor, prin care să se poată nădăjdui ca cei mai d’întîiu dintr’ înșii să iasă conductori de binale și chiar întreprenori.”
2lea Dintr’ un început ce vor așeza în școală numai specialitățile de tîmplărie și de ferărie curat zisă; iar mai tîrziu ce vor desvolti osebite ramuri ale fie-căria dintr’ însele, precum în cea d’ întăiu; ebenisterie, stungărie, sculptură, trăsuri, ș.c.l; iar în cea d’ a doa: lăcătusărie, mecanică și armărie ș.c.l.
3lea Ca să ce poată dobîndi scopul acestui așezământu, care este acela de o învățătură cu totul practică, se vor așeza în dată ateliere de tîmplărie și ferărie, în care se vor fabrica osebite obiecte de meșteri destoinici în specialitatea lor; iar elevii vor fi interni și se vor încredința acestor meșteri puindu-se subt d’ a dreptul ascultare și răspundere a lor.
4lea De și s’ a zis mai sus că de o cam dată nu se așează în școală de cît tîmplărie și ferărie, acestea se înțeleg pentru elevii interni; tot de o dată însă se face cursuri slobode de științe atingătoare de tăerea petrelor, dulgherie, construcții și contabilitate, la care vor lua parte și profesioniștii ce vor dori să se desăvîrșască în specialitatea lor.
II
Priimirea și eșirea din școală
5lea Elevii vor fi interni, și cursul învățăturii de cinci ani. Complectul numărului elevilor va fi ca să nu se pricinuiască însă cheltueli și neîndemînări serioase, atît la începutul cît și după termenul de cinci ani, cînd ar urma a se introduce iarăși același număru de tineri, fără nici un fel de știință, se vor […] în tot anul doă-zeci elevi, cari se vor clasa în osebite ateleuri, după dorința și fireasca lor aplecare.
6lea Condițiile de priimirea școlarilor sînt:
a) Vîrsta de la 14-16 ani cel mult, cînd intră în școală.
b) Să fie sănătoși, să fi zăcut de vărsat sau altoiți.
c) Mai tîrziu se va cere ca elevii să știe, la intrarea în școală, a citi și a scrie, precum și cele patru lucruri ale aritmeticii.
Numărul celor doă-zeci de elevi se va lua în fiecare anu din toată țara, după trebuințele și importanța osebitelor orașe.
Institutul de orfani din București va împlini numărul anual al elevilor, cînd nu se va complecta din capitalele județelor.
7lea Presenția elevilor ce va face prin magistratele din capitalele județelor, care vor avea dreptul d’ a alege cîte un elevu după recomandația comitetului de inspecție și a profesorului școalei normale.
Tineri cari, pe lîngă condițiile de mai sus, vor avea și oare-care începuturi practice în specialitatea ce ar dori să îmbrățișeze, vor fi preferați. Aceștia după destoinicia lor, se vor așeza în anul de învățătură, potrivit cu această destoinicie, în cît să poată ajunge peste puțin și în grad de meșter chiar în așezămînt.
8lea Tinerii ce vor fi priimiți ce vor îndatora către stăpînire a ședea în școalî, termenul hotărît de cinci ani, și despre aceasta vor chiezășui ai lor părinți sau epitropi.
9lea Toate cheltuielile atingătoare de învățătură, îmbrăcăminte și îndestulare, vor fi ale stăpînirii; iar venitul, ce se va putea realiza din lucrurile acestui așezămînt, va sluji, după a lui importanță, atît la acoperirea cheltuielilor, cît și a economiei un fondu elevilor acelora ce, după cursul după cinci ani, vor urma a începe o cercare a profesiei lor. Iar la întîmplarea de neajungere, ce va da un ajutor din casa magistratelor, unde va urma a se așeza elevul eșitul meșteru.
10lea După o ședere în școală de cinci ani, în care vremi se vor face adesea ecsamine și cercetări despre lucrurile manuale, se vor da elevilor certificate de capacitatea de doă clase. Elevii de clasa întîia vor priimi, spre încurajare în bani sau unelte ca să le slujască la a lor […]. Aceștia vor putea rămînea chiar în școală, ca meșteri priimind retribuția legiuită.
III
Învățătura teoretică
11lea Această instrucție se va da elevilor necontenit în vreme de cinci ani, cel puțin printr’ o lecție și se va împărți în doă: instrucție obligată pentru […] și instrucție facultativă.
Învățăturile obligate vor fi:
Scriere, citire și catihismu
Aritmetică cu contabilitatea trebuincioasă unui meșter
Geometrie aplicată
Desemnul liniaru
Învățăturile facultative:
Geometria descriptivă aplicată la tăerea petrelor, dulgherie și ferărie
Cursu de construcții cu idei despre […]
Tehnologie sau cunoștințe fizice, himice și naturale atingătoare de măestrie
Desemnul liniaru și de mașine
12lea Dintr’ un început nu se vor preda de cît învățăturile obligate, treptat însă, și potrivit cu desvoltarea ce va lua școala, se vor așeza și învățăturile facultative.
La amîndouă întîmplările se vor primi în clasă și profesioniștii din afară, cărora va fi poprit numai intrarea în ateleuri.
Programa cursurilor facultative, fiind o prevedere numai pentru viitor, cheltuelele lor nu s’ au trecut în budgetu, unde despre învățături teoretice figurează numai cheltuelele pentru învățăturile obligate.
13lea Zilele și ceasurile de predare se vor hotărî de un comitet de inspecție compus de trei persoane (de care se vorbește la articolul „Administrație”), potrivit cu timpul, cu îndeletnicirile internilor în ateleuri, și cu îndemînarea profesioniștilor din afară.
14lea Trei profesori ce vor însărcina cu instrucția teoreticî și se vor îndatora a nu lăsa nimic din aceea ce cere aplicația măestriilor de la științele mai sus arătate, potrivit cu scopul școalei. Pentru acest sfîrșit ce vor alcătui și programe deslușite pentru fie care cursu în parte.
15lea La sfîrșitul fie căria anu ce vor face ecsamine subt ochii comitetului de inspecție cercetîndu-se elevi asupra părții teoretice, și după capacitatea lor precum și după îndemînarea ce vor fi arătat în lucrările practice, se vor slobozi cerificare cu chipul arătat la paragraful al 10lea.
IV
Învățătura practică
16lea Cei doă zeci de elevi se vor așeza în doă ateleuri de tîmplărie și de ferărie, însă 14 pentru ateleru de tîmplărie, și 6 pentru cel de ferărie.
17lea Personalul atelieului de ferărie va fi d’ o cam dată compus de un șefu de atelieu, de doi meșteri ferari, de un cușnițaru[2]. (1)
Tîmplăria se va lucra într’ un atelieu de 14 mese lîngă fie care masă se va alătura cîte un elevu; iar personalul va fi:
1 Șefu de atelieu tîmplaru
14 meșteri tîmplari (2)
(1) Potrivit cu desvoltarea școalelor se vor adăoga atît ferari potrivit numărului elevilor, cît și pentru deosebitele ramuri ale ferăriei: de arme și de mașine.
(2) Tîmplăria asemenea va lua cuvenita desvoltare în osebitele […] treptat și potrivit cu înaintarea ce se va da după vreme așezămîntului.
18lea Meșteri vor fi tocmiți pe un anu, și vor fi plătiți în fie care lună.
19lea Cheltuelele trebuincioase pentru organizația ateleului de tîmplărie și de ferărie, uneltele, materialele neapărate, se văd în budgetu.
20lea În cursul fie căruia anu, direcția va prețui […] fie căruia elevu în lucrările practice, și, precum la învățătura teoretică, se vor ținea note, care să slujească la clasificarea elevilor după al lor merit.
V
Despre obiectele confecționate
21lea Lucrările ce se vor face în această școală, vor fi din cele poruncite de stăpînire, de particulari și de către lucrări făcute prin direcția comitetului cînd toți lucrătorii nu vor fi ocupați prin comandele de mai sus.
22lea Pentru lucrări mici, care nu vor covîrși suma de 2000 lei, particulari se vor înțelege cu Directorul, cu care vor putea încheea și contracte; iar pentru lucrări ce trec peste suma aceasta se va cere aprobare comitetului de Inspecție care va înscrie voea ce dă Directorului a încheea contractu în jurnalulu său din acea seanță.
23lea Se va observa o contabilitate strictă pentru aceste obiecte, ca să nu se facă cea mai mică risipă de materialu și de lucru.
24lea Productul vînzării obiectelor confecționate în așezămîntu va intra în socotelile școalei, ca să facă parte din budgetu.
25lea Pentru lucrările mai însemnătoare ce se vor înfățișa comitetului se va adresa la stăpînire, spre a lua cuvenita deslegare.
26lea La sfîrșitul fie căriea luni, comitetul va inspecta lucrările școalei, și va încheea toate socotelile de lună.
27lea Pregătirile de materialuri însemnătoare se vor face prin direcție, cu deslegarea comitetului.
VI
Administrație
28lea Școala de arte și măestrii va fi încredințată directoru, omu practicu și destoinic a dirija un așa așezământu.
29lea Directorul va fi subt ascultarea unui comitetu de inspecție pentru tot ce se atinge de prosperitatea și va da socoteală aceastui comitet despre tot ce se află în așezămînt, și’ i va cere asentimentul pentru orice măsura va trebui să ia în interesul școalei.
Comitetul se va compune de trei persoane și se va aduna odată pe lună cînd va încheea socoteala, va […] cu de amăruntul școala și va lua măsurile ce ar contribui la înaintarea așezămîntului. Directorul va pofti pe comitet a se aduna și în seanța ecstraordinară cînd s’ ar ivi împrejurări grabnice care să nu se poată amîna pînă la seanța de lună.
30lea Pe lîngă directoru se va mai alătura un inspectoru, un casieru (1), un conservatoru (2) ale cărora datorii vor fi circonscris prin comitetul de inspecție.
Afară de aceste persoane, așezămîntul va mai avea un portaru, un bucătaru cu doi rîndați, și șase oameni de slujbă pentru ținerea curățenii și osebitele […] din lăuntrul așezămîntului.
Toți funcționarii administrații vor avea lăcuință în așezămîntu; iar dacă încăperile nu vor fi de ajuns atunci directorul și casierul pot șădea afară din așezămîntu.
(1) Casierul va fi și secretarul administrații și va avea un […].
(2) Conservatorul va fi și iconomu așezămîntului.
31lea Întinsele atribuții ale administrații școalei cerînd o reglementație pregătitoare, se vor hotărî după chibzuiri mai îndelungate, și se vor desvolta cu cuviincioasa deslușire în statutele cu care o instituție de felul acesta trebue a fi înzestrată. Aceasta va fi îndeletnicirea cea mai de a proape și de toate zilele a comitetului de inspecție.
VII
Despre localu
32lea Încăperi vremelnice neputînd răspunde cu trebuința unui asemenea așezămînt, și spre a se depărta îndoitele și întreitele cheltueli, ce s’ ar face cu reparații necontenite, iar mai vîrtos acelea ce ar resulta din mutarea școalei din tr’ un loc într’ altu, ar fi mai bună economie clădindu-se unu într’ adinsu localu potrivit cu trebuința unei asemenea școale de arte și măestrii.
33lea Localul va trebui să împlinească condițiile următoare:
a) Să aibă o surfață cel puțin de 8500 stînjeni cvadrați și pe cît se va putea o figură răgulată de 100 stîngeni în lungime și de 85 în lățime.
b) Să fie la loc sigur și în cuvenita depărtare de alte clădiri, ca să se poată apăra de foc.
c) Să fie cu apropiere de un isvor de apă: lîngă Dîmbovița sau aproape de localitățile pe unde trec țevile fîntînilor de astăzi.
d) Să nu fie depărtat de centrul activității orașului, ca atît profesprii și meșterii să poată veni cu înlesnire la școală, cît și profesioniștii să poată urma cursurile slobode, după cum la paragraful 12lea.
34lea Programa încăperilor, după planul alăturatu este:
Proectu difinitivu
Apartamentul directorului cu trei odăi.
Doă odăi pentru inspectoru
O odae pentru conservatoru
O odae pentru portaru
O bucătărie
O odae pentru bucătaru
Doă odăi pentru canțelarie
Doă dormitorii, unul de 40, iar altul de 60 elevi
Un refectoriu de 100 elevi
Doă săli pentru cursuri
Cinci atelieuri de tîmplărie, coprinzînd fie care […]
Cinci atelieuri de ferărie, fie care pentru șase elevi
O magazie pentru haine și rufe
Zece odăi pentru lăcuința a 5 șefi de atelieuri, tîmplari
Zece idem a 5 șefi de atelieuri, ferari
Magazie de lemnărie
de ferărie pentru obiectele confecționate
Magazie închisă pentru materialuri
O împrejmuire osebită pentru cherestele
Pivniță cu vărzărie
Partea proectului difinitivu ce urmează a se ecsecuta în anul întîiu
Doă odăi pentru inspectoru
O odae pentru conservatoru
O odae pentru portaru
O bucătărie
O odae pentru bucătaru
Doă odăi pentru canțelarie
Un dormitoru de40 elevi
Un refectoriu de 100 elevi
O sală pentru cursuri
Un altelieu de tîmplărie pentru 14 mese
Un atelieu de ferărie pentru 6 elevi
O magazie pentru haine și rufe
Doă odăi pentru un șefu meșteru feraru
Doă idem tîmplaru
Magazie de lemnărie
de ferărie pentru obiectele confecționate
Magazie închisă pentru materialuri
O împrejmuire osebită pentru cherestele
Pivniță cu vărzărie
35lea Dimensiile, distribuția și osebitele dispoziții ale încăperilor de mai sus, se văd pe planul alăturat în care s’ a însemnat cu roșu acea parte a proectului definitivu, ce urmează a se clădi în anul întîiu.
Construcțiile difinitive n’ ar covîrși suma de 800.000, iar acelea trebuincioase pentru anul d’ intîiu s’ ar sui cu aprocsimație pînă la suma de 250.000 lei.
VIII
Hrană și îmbrăcăminte
36lea Îndestularea va fi socotită cîte doi lei pe zi de omu, pentru porțiu gustare, prînzi și cina; și se vor hrăni […] cei 20 de elevi, inspectorul, conservatorul și doi rîndași.
37lea Îmbrăcămintea în școală va fi, pentru vară: trei perechi de pantaloni și trei spențere[3] de pînză; pentru iarnă o pereche de pantaloni și un spențeru de postavu suru ca soldățescu de mantale.
Pentru zilele eșirei elevilor din școală se va […] omu pentru doi ani și jumătate, un spențeru și de postavu tivit cu șnuru roșu.
Șapca va fi asemenea de postavu tivitu cu șnuru.
Pentru un elevu se va mai da pe anu: patru cămăși, patru basmale, patru perechi de ciorapi și doă cravate.
Dreptu încălțăminte se va slobozi unui elevu trei perechi de cisme de teletinu[4] pe anu.
Florescu Tillaye Juilbert Marin
[1] A.N.R., Eforia Școalelor Naționale, dosar 28/1850, f. 17-22, transcriere din chirilică
[2] De la cușniță = Vatră (de piatră) pe care lucrează fierarul sau potcovarul și pe care își așază uneltele de lucru; probabil cușnițar se referă la cel ce se îngrijea de cușniță. (din limba bulgară)
[3] 1. Haină scurtă (ca o vestă). 2. (Reg.) Surtuc fără pulpane, purtat de unii țărani (din limba germană)
[4] Piele (de bou sau de cal) tăbăcită cu materii vegetale. (din limba sîrbă)
