Albert Galeron

Fiul profesorului Paul Edmond Galeron (1807-1871) și al Mariei Louise Honorine Surun, s-a născut la 1 iunie 1846 la Paris. S-a înscris la Școala de arte frumoase, secția arhitectură, în 1867, în clasa arh. Vaudoyer și Coquart, dar diploma a obținut-o abia în 1887-1888. Între timp a făcut parte din garda mobilă în războiul franco-prusac, dar a participat și la nenumărate concursuri
de arhitectură și saloane artistice pariziene (1881, 1883), câștigând multe premii; dintre acestea, amintim locul 5 la concursul de reconstrucție a Universității Sorbonna.

 
Stilul în care a creat arhitectul se încadrează în cel academist cu elemente neoclasice.

 
A fost căsătorit din 1885 cu Bertha de Calonne (1859-1936), oarbă și surdă, poetă, cunoscută pentru lucrarea ”Dans ma nuit”, prefațată în 1890 de Regina Elisabeta a României, Carmen Sylva.

 
Galeron a câștigat medalia de bronz la Expoziția universală de la Paris din 1889. A participat la Expoziția universală din 1900 cu mai multe lucrări: Sfera celestră (cosmorama), casa alsaciană/restaurantul Kammerzell, pavilionul Societății Generale. Tot cu această ocazie realizează Hipodromul din bulevardul Clichy, împreună cu arhitecții Cambon și Duray. În Franța va realiza diferite lucrări pentru Credit Lyonnais din Paris. În 1901-1902 realizează schițe pentru un Institut Național de Geografie, la inițiativa sociologului și urbanistului scoțian Sir Patrick Geddes.

 
În octombrie 1913 a primit Legiunea de onoare în grad de cavaler pentru serviciile aduse Ambasadei franceze din Madrid, prin construcția Institutului și a Liceului francez; va continua cu diferite proiecte și construcții de hoteluri de călători pentru o companie franceză, locuințe, instituții de binefacere.

 

Cele mai cunoscute lucrări:

 

Ateneul Român
1883, 1892 proiecte;
realizat între 1887-1894
str. Benjamin Franklin nr. 1-3
(colaborare cu arh. C-tin Băicoianu,
extindere arh. Leonida Negrescu)

 

Banca Națională a României
1883-1889
str. Lipscani nr. 25
(împreună cu arh. Joseph-Marie Cassien
Bernard, C-tin Băicoianu, ing. Nicu Cerkez)

 

Imobilul Dr. Steiner
1889
blvd. Elisabeta colţ cu str. Brezoianu

Casa Lenș (ulterior Vernescu)
1883-1886, modificări ale vechii case
construită de arh. J.Freywald
Calea Victoriei nr. 133

 

Casa Dr. N.N. Turnescu
1893-1895
str. Dionisie Lupu nr. 37
(azi Rectoratul Univ. de Medicină)