Carol Beniș

Cunoscut sub diferite nume: Carol/Karl/Scarlat Benesch, Beneș, Beniș. S-a născut în 1822 în Imperiul Austriac, la Krnov (azi în Cehia) și a studiat arhitectura la Viena. Afirmă personal că a sosit în Țara Românească în 1847. Numele său inițial a fost Boehnisch.

 

A fost angajat în Departamentul Credinței, desfășurând o bogată activitate de coordonare șanitere mănăstirești la Bistrița, Tismana, Arnota, Mărcuța, Mitropolia din București, în subordinea arh. Johann Schaltter.

 

1853 Grădina și Biserica Episcopiei Râmnicului din București

 

1854 reparații la Mănăstirea Sf. Ioan din București

 

1855 reparații la Adunarea Obștească, se ocupă de învelitoare

 

1856 Casele I. Dobrovolski din Mahalaua Popa Dârvaș

 

1856-1863 Pavilionul sfințirii apei de Bobotează

 

1856-1857 amenajarea sălii Divanului Ad-hoc, împreună cu Julius Freywald

 

1857 Arhitectul Eforiei Școalelor

 

1857-1864 Împreună cu arh. Johann Schlatter colaborează la palatul Academiei, realizat după planurile lui Alexandru Orăscu; este antreprenorul unor lucrări importante (vestibul, fronton corp central) în perioada 1867-1872

 

1858 casele Mihai Popovici, Calea Mogoșoaiei

 

1858 reparații și mobilarea Adunării Obștești, împreună cu arh. Schlatter (A.N.R., M.C.I.P., dosar 74/1858)

deținea o proprietate în zona intrării Gorgani a Grădinii Cișmigiului

arhitectul lucrează la repararea Mănăstirii și complexului chiliilor de la Mărcuța

1857-1864 Arhitect diriginte al lucrărilor de întreținere a Teatrului Național (fonduri Teatrul Național și M.L.P.)

 

1857 proiectele dependințelor Mitropoliei, împreună cu Schlatter; probabil în această perioadă realizează amenajarea poalelor dealului Mitropoliei, amplasând cele patru obeliscuri

 

1859 adjunctul Mesii Tehnice

reparații la clopotnița și amenajează grădina Bisericii Sf. Dumitru din București

 

1860 inspectează și realizează devizele pentru casele Grecescu

 

1861 face parte din comisia Spitalului ostășesc, alături de Petre Tabai și J. Schlatter (A.N.R., fond M.L.P., dosar 47/1857)

 

1862 planurile Arhivelor Statului și Institutului de Paleografie (proiect nerealizat)

adaos intrare, ferestre, construire private la casele beizadele Costache Gr. Ghica din intrarea Schitu Măgureanu a Grădinii Cișmigiului

proiectul clădirilor Ordinului Diaconeselor din strada cu același nume (azi Spiru Haret)

începe lucrul la Azilul „Doamna Elena” din Cotroceni

 

1864-1865 reparații la Mănăstirea Văcărești, Sf. Ecaterina, Sărindar, Sf. Sava, Mănăstirea Cotroceni

examinează Cazarma Alexandria, hanurile bucureștene, etc., amenajează Palatul de vară Cotroceni

 

1866 proiectează Hanul Avram din aproprierea palatului Brâncoveanu – Bibescu de la poalele Mitropoliei

 

1869 cumpără de la Scarlat Petrovici Armis un teren al fabricii de lumânări din mahalaua Sf. Visarion; acestea ar putea fi nucleul terenurilor acumulate de Benisch în zona viitoarelor str. Povernei – Viișoara- Vasile Alecsandri – Cometei – Grigore Alexandrescu, formând baza parcelărilor și vânzărilor de mai târziu

 

1871 lucrează la reparațiile și face planul de situație al Hanului și Bisericii Grecilor

arhitectul Azilului „Domniței Bălașa”

 

1872 realizează planul de situație al Mănăstirii Sărindar

 

1873 reparații la casele Anghelovici din str. Brâncovenească

proiectele extinderii casei lui Ioan Marghiloman din Mahalaua Amzei

Carol Benisch repară casa cu prăvălie a lui Aga Vartan Hagaduri din Calea Mogoșoaiei

 

1874 Carol Benisch solicita permisiunea de a continua lucrările începute la casa cu prăvălii de pe proprietatea sa din str. Povernei nr. 30. Casa era formată din mai multe corpuri, odăi de locuit, dar existând și corpuri cu pivniță și etaj.

 

 

1875-1876 obține cetățenia română, atunci lucra ca arhitect al Bunurilor Țării pe lângă Administrația domeniilor (A.N.R., fond Senatul, dosar 790, nu conține informații personale)

 

1876 Carol Benisch, Carol Kusnovsky, Carol Enderle și Mihail Capuțineanu sunt trimiși
în iunie să evalueze starea casei lui Simeon Marcovici din str. Brezoianu

 

1878 Carol Benisch semnează în februarie, împreună cu arh. Alexandru Orăscu, un raport evaluator al lucrărilor la Mănăstirea Curtea de Argeș

 

1878 – 1879 Carol Benisch începe să cumpere terenuri de la Profira Ionescu în zona Viișoara – Povernei. Ante 1879 Arhitectul a cumpărat de la Raluca Lamotescu o proprietate în suburbia Precupeții Noi, cuprinsă între strada Romană și ulița Herăstrău

 

1879 Benisch solicită autorizație de construcție pentru o brutărie (stabiliment de franzelărie) în fundul curții proprietății lui Ștefan Petrovici Armis, în strada Doamnei nr. 5.

 

Ante 1881 Carol Benisch realizează planurile Spitalului „Elena Beldiman” din Bârlad, care a fost realizat la inițiativa doctorului Constantin Codrescu (1840 – 1891). Construcția a fost realizată de Loran Ingverman și inaugurarea a avut loc în 17 aprilie 1881.

 

1880-1885 arhitectul diriginte al lucrărilor la Catedrala Sf. Iosif catolic; arhitectul diriginte și proiectant la Spitalul Brâncovenesc, morgii, altor dependințe

 

1883 – 1885 A proiectat Catedrala Sf. Petre și Pavel din Constanța, împreună cu Alexandru Orăscu.

 

Realizează mai multe lucrări pe proprietățile viitorului său cuscru, dr. Iosif Patzelt.

 

1884 reparații la Casa Alexandru Plagino din Calea Victoriei colț cu str. Verde

 

1885 adresa sa este în str. Luminei nr. 12 (str. Christian Tell de mai târziu) Oscar Benisch fiul solicita, în numele tatălui său, bilet de voie pentru reparații la casa lor din str. Dorobanți
nr. 54.

 

1890 Elena Sturdza, văduva generalului Gheorghe Adrian, cumpără de la Carol Benisch terenuri în zona str. Povernei – Vasile Alecsandri; aici va construi o casă după planurile arh. Louis Blanc, antreprenor fiind Luigi Scolari

 

În 22 martie 1890 arhitectul Oscar Beniș, fiul lui Carol Benisch depunea în numele tatălui său o solicitare de autorizație de construcție a unei case noi în str. Luminii nr. 12; casa va suferi nenumărate extinderi, modificări, intrând ulterior în posesia Emmei și a dr. George Patzelt; a fost demolată în toamna lui 2013, astăzi mai putând fiind văzută doar fațada principală, de la stradă

 

1891 Carol Benisch solicita împrejmuirea terenului său din Calea Călărași colț cu strada Orzari

 

Familie

 

În 1860 a obținut permisiunea de emigrare de la autoritățile austriece pentru sine și pentru familia sa. Din 1853 a fost căsătorit cu Antonia Muehlstein, la Biserica Romano-Catolică din București.  Din această primă căsătorie s-au născut cel puțin trei băieți, Carol jr., Aureliu și Oscar. Cu cea de-a doua soție, Charlotta, le-a avut pe Olga Tack și pe Emilia Patzelt.

 

Carol Beniș a murit în 1896,  după ce desfășurase o bogată activitate în domeniul învățământului de specialitate, în domeniul privat și pusese bazele Societății Arhitecților din România. Decesul  a survenit în 18 octombrie, în casa sa din str. Luminei. Înmormântarea a avut loc în cimitirul catolic de pe Calea Călărași.

 

Surse: Cezara Mucenic, Bucureşti: un veac de arhitectură civilă: secolul al XIX-lea, Editura Silex, Bucureşti, 1997, p. 55

 

Toma T. Socolescu, Fresca arhitectilor…, p. 60

 

Oana Marinache, Carol Benisch, 50 de ani de arhitectură, Ed. Istoria Artei, 2015 (in curs de apariție in noiembrie)

 

Genealogie: istoric Mihai Alin Pavel