Zona Cișmigiului
Cercetarea de arhivă a scos la lumină mai multe aspecte legate de locuințele arhitecților străini, stabiliți în Valahia primei jumătăți a secolului al XIX-lea. În plus, putem deduce și viziunea grădinarului Carl Friedrich Wilhelm Meyer (1817 – 1852) care dorea dezvoltarea unor zone rezidențiale în preajma grădinilor publice realizate de el. (N. D. Popescu, „Istoricul înființării Șoselei și Grădinii Kiseleff din București”, Revista pentru istorie, arheologie și filologie, organ al Societății Istorice Române, vol. XV, 1914, p. 214)
Balta și grădina publică Cișmigiu au fost amenajate în perioada 1844-1854, conceptul fiind în bună parte cel al grădinarului german Meyer, dar care a colaborat cu sau a fost urmat de Costache Pencovici, maiorul Rudolph von Borroczyn, Alexandru Orăscu, inspectorul Seminet și arhitectul orașului, Xavier Villacrose (?-1855).
Zona Cișmigiului, mai ales dinspre strada ce avea să poarte numele lui Știrbey Vodă, a fost preferată de o serie de apropiați ai domnitorilor Gheorghe D. Bibescu (1842-1848) și Barbu D. Știrbey (1849-1856), mai ales de colaboratorii lor arhitecți.
În 24 septembrie 1855 arhitectul Carol Beneș (1822-1896), colaboratorul lui Johann Schlatter (1808-1865) la restaurarea mănăstirilor, apare și el cu o proprietate în zona intrării Gorganului, astăzi în zona bulevardului Elisabeta (A.N.D.M.B., fond P.M.B. General, dosar 115/1855, plan de situație copiat de Gottlieb). Proprietatea arhitectului Schlatter a fost tratată separat, istoricul ei fiind bazat pe nenumărate documente inedite.
În apropiere mai locuiau și alți trei arhitecți de seamă, chiar pe aceeași stradă, în epocă ulița nefiind numită, ci doar descrisă ca fiind cea care duce de la proprietarul I. Budișteanu (locuia în capul străzii Theodor Aman de astăzi, colț cu strada Henri Berthelot) la arhitectul Heinrich Fensser von Mentzner, spre ulița Cișmigiului. Apelând la planul cadastral din 1852, identificăm zona ca fiind strada Spiru Haret de astăzi. Arhitectul orașului Xavier Villacrose locuia pe partea dreaptă a străzii, chiar pe colț cu strada Știrbey Vodă de astăzi, iar arhitecții Joseph Hartl și Heinrich Fensser (în 22 noiembrie 1850 apare într-un document ca răposatul „Faiser” în A.N.D.M.B., fond P.M.B. Tehnic, dosar 68/1850, f.4), vecini, pe partea stângă; din documente deducem că proprietățile lor trebuie că se aflau pe colțul cu strada Henri Berthelot de astăzi.