August Schmiedigen

August Ferdinand Schmiedigen
Născut în 26 martie/7 aprilie 1883
Religie evanghelică
Fiul lui Heinrich August sr, antreprenor, evanghelic, 33 ani, din Budapesta și al Louisei, catolică, 28 ani, din București, domiciliați în str. Griviței nr. 132
A studiat la Școala Superioară Tehnică din Dresda din 1900, diplomă de inginer și arhitect obținută în 1904, recunoscută la București în 1934
Sediul profesional în str. Berzei nr. 9
Domiciliul în Șos. Colonel Mihail Ghica nr. 86, fost în str. Luterană nr. 22
Cerere de înscriere aprobată în decembrie 1934
Prezintă livret medical, ordin de mobilizare, carnetul cursurilor urmate la Dresda, diploma în original, buletin de naștere, certificat de botez

 

https://arhivadearhitectura.blogspot.com/2021/01/august-schmiedigen.html

 

Arhitectul August Schmiedigen senior locuia în str. Luterană nr. 16-22 și credem că a murit între 1916-1918. A avut un fiu, pe August jr., care își începe activitatea în jur de 1909. (portrete prezentate pe site)

 

1916 A. Schmiedigen, membru titular în Societatea Arhitecților Români (Rev. Arhitectura)

 

Aug. Schmiedigen Senior donează bani pentru soldații care luptau în Bulgaria (Adevărul din 27 august 1916)

 

1919 ing. August Schmiedigen înființează o fabrică de tăbăcărie „Tălpița” la Bârlad, preluând localul defunctului P. Peiu; el deținea 33% din capital (M.O. nr. 108, 17 august 1920, supliment)

 

1919 ing. August Schmiedigen și ing. Max Strothmann înființează o societate în nume colectiv, pe 3 ani, „Deco”, în scopul comerțului cu instalații de apă, gaz, canalizare; sediul era în str. Poliției nr. 9; Schmiedigen investea 40000 lei. (M.O. nr.54, 25 iunie 1919)

 

1921 Lelia Schmiedigen intentează divorț contra lui August Schmiedigen jr., din Prelungirea Berzei nr. 11, pentru loviri și injurii grave. Aveau patru copii: Georges de 15 ani – viitorul avocat-, Ioan de 14 – viitor arhitect -, Paul de 11 și Nicolas de 2 ani. Imobilul lor avea 6 camere, având și un atelier de lucrat marmura, iar la nr. 11 bis mai dețineau un loc viran. Mai dețineau 2 cariere de marmură: Borosebeș în Transilvania și Vascău, în jud. Bihor (M.O. nr.219, 28 decembrie 1921)

 

1923 Aug. Schmiedigen din Prelungirea Berzei nr. 9 iese din asocierea cu ing. Elemer Banki (M.O. nr. 28, 8 mai 1923)

 

1923 – 1929 Arh. August Schmiedigen jr. realizează cea mai importantă lucrare, Banca Chrissoveloni din str. Lipscani, împreună cu mai tânărul arh. G. M. Cantacuzino

 

1931-1933 August Schmiedigen apare cu domiciliul în Pasajul Imobiliara (Rev. Arhitectura)

 

1933 realizează borduri în jurul statuii lui Mihai Viteazul din Piața Universității (M.C. nr. 50 din 9 decembrie 1934)

 

1934 Aug. Schmiedigen renunța la oferta făcută Primăriei de a muta statuile lui I. H. Rădulescu și Ghe. Lazăr în Piața Universității (M.C. nr. 38 din 16 septembrie 1934)

 

1934 Aug. Schmieidigen apare cu locuința în Blvd. Col. Mihai Ghica nr. 86 (Revista Arhitectura)

 

1935 Primăria și Uzinele Comunale București îi adjudecă licitația realizării fântânei din fața vilei N. Minovici (Fântâna Miorița): valoarea era în limita a 3050000 lei (M.C. nr. 49 din 8 decembrie 1935)

 

1935 se inaugurează Fântâna Zodiac, la care a contribuit și August Schmiedigen, cel mai probabil prin furnizarea materialelor de construcție

 

1936 lucra la Arcul de Triumf (Gazeta Municipală nr. 214, 8 martie 1936)

 

1937 Șantierul arh. Aug. Schmiedigen în str. Parfumului nr. 2; domiciliul în str. Berzei nr. 9 (cartea de telefoane)

 

1937 Se constituie firma „Industria Pietrei SA” cu sediul în Calea Victoriei nr. 128 (la plecarea din țară în 1938 sediul era în șos. Mihai Ghica 86); acționar principal și administrator unic era Schmiedigen cu 2 milioane de lei; co-acționari erau arh. G.M. Cantacuzino, Octav Doicescu, Arion S. Vasile, Sorin Mincu, ing. Dumitru Irineu și bancher I. Eschenazy.

 

Adresa arh. Schmiedigen era în str. Dr. Marcovici nr. 7. (M.O. nr. 267, 18 noiembrie 1937)

 

1939 aflăm antrepriza arh. August Schmiedigen realizase lucrările la Aerogara/Aeroportul din Timișoara (M.O. nr.134, 14 iunie 1939)

 

Arhitectul a părăsit România în 1938, stabilindu-se în America, cu fiul său George. A colaborat cu arh. G. M. Cantacuzino și Octav Doicescu la Pavilionul României de la New York. Avocatul George A. Schmiedigen și arhitectul August Schmiedigen au devenit cetățeni americani în 1949. August s-a stabilit apoi, pentru o vreme, în Mexic.

 

Edmee Gregorian, in „Alte povesti ale doamnelor si domnilor din Bucuresti”, afirma că August Schmiedigen a proiectat o casă pe strada Koch nr. 6, pentru Isaac Eskenazi, director la Banca Chrissoveloni. Arhitectul a și locuit un timp acolo, la etajul 1, inante de a pleca definitiv in Germania. (completare de pe Analiza istorico-arhitecturala 2010)

 

Ioan/Johann Schmiedigen

Fiul lui August Schmiedigen jr. și al Leliei, s-a născut în jurul anului 1907 (avea 14 ani în 1921).

 

1943 Ioan Victor Schmiedigen era administrator unic al „Industria Pietrei” din Drumul Lacul Tei nr. 63 (M.O. nr.165, 17 iulie 1943)

 

1959 arestat și judecat pentru lucrări defectuoase la Aeroportul din Cluj: arhitectul Schmiedigen, fostul proprietar al fabricii de prelucrarea marmurei din Bucurestii-Noi, nationalizata, avea frati in SUA si era nepot al mitropolitului Ghenadie Petrescu. A fost condamnat la muncă silnică pe viață. (Sursa: http://www.curentul.net/2010/02/16/prizonier-in-propria-tara-56/)

 

A fost eliberat în 1964 și a reușit să plece în Germania.