Statie Ciortan

Statie Gh. Ciortan
Născut în 12 octombrie 1876 în Roșiuța, jud. Mehedinți
Diplomat al Academiei de Arhitectură din București cu nr. 14/ iulie 1904
Adresa și sediul profesional în str. Schitu Maicilor nr. 7
Cererea de înscriere depusă în martie 1933 și aprobată în mai 1933.
Prezintă diplomă în locul celei provizorii din 1909, certificat de naționalitate română din 1898, pe când era înscris în listele electorale.
Depune jurământul pe noua Constituție din 1938.

https://arhivadearhitectura.blogspot.com/2021/01/statie-ciortan.html

A decedat la locuinţa sa din str. Schitul Maicilor nr.7.

Moştenitorii săi sunt:

Soţia, Caterina Ciortan, născută Ganciu, copiii :Maria, Emil-Ionel (minor), Georgeta-Filofteia (minoră).

Inventarul imobiliar al arhitectului:

Casa de zid acoperită cu ţiglă, parter, etaj, mansardă plus garaj din str. Schitul Maicilor nr.7. Locuinţa familiei se află la parter; celelalte 2 apartamente sunt închiriate. În apartamentul de la parter: mobilă, 14 tablouri în ulei, 16 acuarele, 28 diverse reproduceri, fotografii, planuri de proiecte. În garaj un automobil Mercedes-Benz de 55 cai-putere, cu 56000 km, cumpărat la 15 octombrie 1937. Total teren: 1544 mp.
Casa de zid acoperită cu ţiglă, pivniţă, parter, 4 etaje, mansardă, încălzire centrală, ascensor din str. Câmpineanu nr.31; cuprinde 2 prăvălii şi 8 apartamente mici toate închiriate. Total teren: 353 mp.
Casa veche de zid acoperită cu tablă, parter, etaj din str. Cazărmii nr.33; cuprinde o prăvălie şi un apartament închiriate. Total teren: 181 mp.
Casa de zid acoperită cu ţiglă, parter, etaj, mansardă din str. Gutenberg nr.11; cuprinde 2 prăvălii şi 4 apartamente toate închiriate. Total teren: 255 mp.
Casa de zid-soclu piatră-acoperită cu ţiglă, subsol, parter, mansardă din Sinaia, str. Brătianu nr.16; cuprinde un apartament exclusiv pentru uzul familiei. Total teren: 350 mp.
Garaj din piatră brută acoperit cu placă de beton şi grădină din Sinaia, str. Brătianu nr.3. Total teren: 181 mp.
Vila Nelu de zid cu calcan acoperită cu ţiglă, parter, etaj (curte 2150 mp) din Eforie; cuprinde un apartament exclusiv pentru uzul familiei. Total teren: 2250 mp.
Teren viran lot nr.108 parcelarea Chiajna-Străuleşti, 700 mp.
O şeptime din averea părintelui Gh. Ciortan, com. Roşiuţa, jud Mehedinţi.

S-a născut în 1876 în comuna Roșiuța, pe atunci în județul Mehedinți . La Școala de arhitectură din București (absolvită în 1904) i-a avut profesori de arhitectură pe Ion Mincu și Ermil Pangratti, cărora le datorează orientarea înspre stilul neoromânesc.

A fost arhitect-șef și director al secției tehnice a Ministerului de Finanțe, postură din care realizează un întreg program al percepțiilor fiscal atât în București cât și în țară, lăsându-i-se libertatea de a le proiecta în stil neoromânesc.

Activitatea sa profesională se completează cu cea de profesor la Școala Superioară de Arhitectură. În perioada 1929-1932 a condus Societatea Arhitecților din România.Decanul Corpului Arhitecților din România între 1932-1940.

Reprezentative în spațiul public rămân și astăzi clădirile Vamei Poștelor, Monitorului Oficial/Arhivele Naționale ale României din București și Antrepozitele din Botoșani.

Printre exemplele prezentate, observăm și mai multe case cu prăvălii, îndeosebi proprietăți ale unor farmaciști.
În zona Filaret/Cuțitu de Argint a realizat mai multe imobile de apartamente pentru funcționarii Ministerului de Finanțe (finalizate în 1929) și a reconfigurat spațiul public pentru folosul comunității (parc, loc de joacă pentru copii, cotețe pentru păsări, amenajări peisagistice).

A contribuit substanțial la ridicarea bisericii monumentale din localitatea natală, Roșiuța, județul Gorj de astăzi.
Din păcate, multe dintre clădirile proiectate de el au fost demolate în perioada comunistă, programul architectural al percepțiilor fiscale/administrațiilor financiare fiind cel mai bine reprezentat în prezent. Se mai păstrează vile proiectate de el în Turnu Severin, Târgu Jiu și Balotești.

Este unul dintre puținii arhitecți care își prezintă activitatea într-un album, realizat cu puțin timp înainte de trecerea în neființă, evidențiind și numele colaboratorilor săi de atelier: Ion Enescu, Florea Stănculescu, State Baloșin, Constantin Nănescu și Ștefan Paternelli. Antreprenorul care a realizat marea majoritate a proiectelor lui Ciortan a fost italianul Fabbro Geniale.

Bibliografie:
Statie Ciortan, Studii și realizări în arhitectura românească, 1940
Ruxandra Nemțeanu, Vila în stil neoromânesc, Ed. Simetria, București, 2014
Răzvan Andrei Voinea, Dana Drăgan, „Inovaţie în construirea locuinţelor sociale: arhitectul Statie Ciortan şi proiectul său din str. Cuţitul de Argint”, LiterNet, 13.04.2013