Wilhelm Knechtel

Wilhelm Knechtel a fost una dintre personalitățile străine care au contribuit substanțial la modernizarea spațiilor publice în București, desfășurând o activitate remarcabilă în domeniul amenajărilor peisagistice, dar și al profesoratului.

Din dosarul său de obținere a împământenirii în țara noastră aflăm următoarele: s-a născut în comuna Burgstein din Boemia în 13 august 1837, fiind botezat a doua zi în religia catolică. După ce a lucrat pe domeniile regale de la Zakupy kam, a ajuns la cursuri și s-a angajat ca ajutor de grădinar la Grădina Botanică din Praga. În 1859-1860 ajunge în serviciul arhiducelui Maximiliam al Austro-Ungariei, lucrând pe domeniul acestuia de la Miramar (Trieste) și însoțindu-l în Mexic până în 1867[1]. La întoarcere, este răsplătit cu o pensie și este trimis pe insula Lokrum din Marea Adriatică, pentru a se îngriji timp de 2 ani de proprietatea imperială a lui Franz Iosef.[2]

Din 1869 este angajat de domnitorul Carol al României, pe care îl servește până în 1914, în calitate de grădinar regal. În plus, din 31 martie 1870 este angajat în Ministerul Agriculturii în funcția de grădinar – constructor al grădinilor publice[3], iar din 1 iunie 1878 a început să predea horticultura la Școala de Agricultură și Silvicultură de la Herăstrău. În 1878 a primit medalia „Bene merente”, clasa a II-a, iar în 1883 a primit decorația regală „Coroana României”, în grad de cavaler. Căsătoria sa cu Elena Dierke a avut loc la București, la 3 februarie 1881, din ea rezultând cinci copii, din care trei au supraviețuit, dintre care fiul Wilhelm Carol  i-a urmat în carieră. A obținut cetățenia română în 15 martie 1888, prin decret regal.[4] În ultima parte a vieții s-a dedicat studiului numismatic și a publicat mai multe cursuri și tratate de specialitate.[5]

În 1898 a lucrat pentru prințul George G. Bibescu la amenajarea parcului de la Posada-Comarnic.

A încetat din viață în 1924.

[1] Wilhelm Knechtel, Însemnări și impresii personale despre întâmplările din Mexic între anii 1864-1867, Ed. Cd Press, București, 2007

[2] Erhard Knechtel, ”Vom Gärtnerlehrling in Böhmen zum königlich rumänischen Gartendirektor Wilhelm Knechtel – ein europäisches Schicksal zwischen West und Ost”, în Deutsch-Rumaenische Hefte, an XV, nr. 1/2012, pp. 9-11

[3] Amintim doar câteva dintre realizările sale: grădina palatului Cotroceni, mormântul principesei Maria, Grădina Botanică, Grădina Cișmigiu, Grădina Kiseleff, grădina Palatului Regal din Calea Victoriei, grădina Palatului Peleș de la Sinaia, vila de la Sinaia, Parcul Carol I

[4] A.N.R., fond Senat, dosar 3292

[5] Epidemiile insectelor, Tip. Voinţa Naţională, București, 1894; Grădinile peisagere, Tip. Gutenberg, Joseph Göbl, București, 1899; Trandafirul, Tip. Ziarului Cronica – Thoma Basilescu, București, 1905; Curs de entomologie, Școala Superioară de Agricultură, Herăstrău, 1905; Insectele vătămătoare din România şi mijloacele de combaterea lor, Albert Baer, București, 1909 (împreună cu fiul său)