Constantin Pomponiu

Constantin Pomponiu
Născut în Galiciuica, jud. Dolj în 23 ianuarie 1887
Diplomat al Școlii Naționale de Belle Arte din Paris în 1920, diploma echivalată în 1923 la București
Sediul profesional în str. I. G. Duca nr. 39, București
Domiciliul în str. Madrid nr. 8
Cerere depusă în 1934, i se eliberează legitimația nr. 299 din noiembrie 1934
Mențiunea “decedat” pe dosar
A fost funcționar – șeful Serviciului Construcții la Casa Autonomă C.F.R. din februarie 1921
Prezintă copie tradusă după diploma pariziană, permis de conducere automobile din 1922

https://arhivadearhitectura.blogspot.com/2021/01/constantin-pomponiu.html

A studiat la Liceul „Carol I” din Craiova
A fost trimis la București, la unchiul său, inginerul Flor Pomponiu
Intră la Facultatea de Arhitectură în 1907
În 1911 ajunge la Paris, unde reușește al 4-lea din cei 15 studenți străini; a fost nevoit să lucreze pentru a se întreține la studii, cu toate că profesorul Paulin făcuse un referat pentru a i se acorda o bursă
Prima lucrare a fost Biserică în localitatea natală, unde un frate de-al său ajunsese primar
A servit în Primul Război Mondial într-un post periculos, ca specialist la controlul proiectilelor
După Război a fost delegatul Societății „Vatra Săteanului”, lucrând la reconstrucția Mărășeștiului
A obținut locul I la concursul pentru Mausoleul de la Mărășești (alături de colegul și prietenul său, arh. Georges Cristinel), realizat începând cu 1924, dar inaugurat abia în 1938.
Se reîntoarce în Franța, unde se înființase un Minister al Regiunilor Liberate, pentru reconstrucția de după Primul Război Mondial; coordonează șantiere
1920 Semnează un contract cu Societatea Edilitatea pentru a construi locuințe-tip în Parcul Bonaparte (str. Madrid, Stockholm, Brazilia)
1919-1921 Șef de lucrări la Direcțiunea Cadastru și Lucrări Tehnice din Ministerul Agriculturii și Domeniilor
1921-1934 – Catedrala Unirii din Cluj (în colaborare cu G. Cristinel)
1921 Șef Serviciul de studii și construcții de pe lângă Casa Muncii, Direcțiunea General C.F.R.; construiește Spitalul C.F.R.; colaborează cu arhitecții Costinescu, Creangă, Băbeanu și Pârvulescu la construcții C.F.R., gări și biserici
1925 Participă cu succes la Concursl Palatului Comunal din București
1929 Participă la reconstrucția aripii de est a Universității din București, fiind apreciat de Nicolae Iorga și decorat cu „Steaua României” în grad de comandor după ce primise „Coroana României” în grad de ofițer
Cânta la acordeon, flaut și vioară, organizând în casa lui multe întâlniri cu prietenii (cerc intelectual)
A proiectat Palatul Creditului Urban din str. Ion Ghica, unde și-a rezervat un apartament unde a locuit până la sfârșitul vieții.
Încetează subit din viață în 1 septembrie 1945. Înmormântarea a avut loc la Cimitirul Reînvierea.

Alte lucrări:
Spitalul Mircea, Floreasca
Biserica Boteanu, Steaua
Sanatoriul C.F.R. din Techirghiol
Cavoul fam. Pillat, fam. Tancred Constantinescu
Crucea de pe Caraiman
? Casa Iorga din Blvd. Bonaparte

 
Sursa: Arhiva Pomponiu-Cristinel din Biblioteca arh. Mădălin Ghigeanu