Edmond Van Saanen-Algi

Edmond Van Saanen s-a născut în 1882, ca fiul al lui Robert Van Saanen și al Louisei Bruzzesi. A fost adoptat de cel de-al doilea soț al mamei sale, Alexandru Algiu.

 

 

După o primă perioadă petrecută la Paris și în călătorii prin Europa și Amercia, în perioada 1914-1915 revine în țară, începând și aici diferite colaborări artistice și în domeniul arhitecturii.

 

1915 Realizează lucrări de amenajare la conacul familiei Chrissoveloni de la Ghidigeni, județul Galați: transformări la pavilionul de administrație (arcade), marea sală de concert și tenis, pavilionul de vânătoare, casa administratorului, pergole, colonadă, teren tenis

 

1915 Amenajări și la Casa Manole Diamandi din str. Columb nr. 5 din București

 

1916 Reamenajarea Legației Grecești la București

 

1916-1918 Lucrează la Direcțiunea Baracamentelor, la Construcția Barăcilor Sanitare și Militare, realizează lucrările sanitare în timpul primului război mondial

 

1919 Reamenajează grădina fostă Ambasador pentru Constantin Tănase, construiește din temelii un nou teatru de vară ce va fi cunoscut cu numele de Grădina Cărăbuș, în strada Academiei (arsă)

 

1922 Proiectul unui stadion pentru O.N.E.F., nerealizat

 

1923-1930 Diferite proiecte pentru un imobil al ing. Văideanu din str. Basarab nr. 65

 

1923-1938 Academia de Înalte Studii Industriale și Comerciale, diferite aripi, împreună cu arh. Grigore P. Cerkez și arh. Arghir Culina

 

1924 Casa Anticarilor, la inițiativa lui Nicolae Iorga și a Asociației Anticarilor din România (demolată)

 

1925 Este invitat de principesa Alexandrina Cantacuzino să facă parte din comisia de recepție a Mausoleului de la Mărășești

 

1925 Vila T. Antic la Belgrad

 

1926 Proiectul Palatului Ligii Națiunilor de la Geneva, necâștigător

 

1926 Proiectul de amenajarea a foierului studenților/Căminul studentelor – Oficiul Național de Educație Fizică

 

1926 Dintr-o scrisoare aflăm de proiectul unei vile pentru Maria V. Thohaet-Antilals

 

 

1926-1927 Uzinele de Fier și Domeniile Reșița: amenajări interioare ale palatului

 

1927 Este arhitect-șef cl.I., provizoriu, la Direcția Tehnică din Ministerul Instrucţiunii

 

1927-1928 Realizează un proiect pentru Azilul Copiilor Abandonați care era prevăzut a se realiza pe Soseaua Kiseleff

 

1927-1929 Realizează partea arhitectonică a monumentului funerar a familiei Lenș/de Linche de la Cimitirul Bellu, după proiectul arh. A. Galeron

 

1928 Proiect fațade și schiță de ansamblu pentru Primăria Sectorului de Verde, nerealizate

 

1928 Realizează un proiect de transformare al vilei prof. Istrate Micescu, fostă Arion, din Intrarea Zalomit nr. 8-10; antreprenor ing. C. Corani

 

1928/1935 Conacul lui Istrate Micescu de la moșia Ciumești, jud. Argeș

 

1928 Proiectul unui nou Palat al Justiției în str. G. Cantacuzino nr. 11-13

 

1929 Verifică amenajările interioare (tâmplăria) Casei Lucaciu, din str. Romană (actuala M. Eminescu) colț cu str. Polonă, proprietatea Academiei Române

 

1929 Propune amenajarea Legației Egiptului în vila E. Arion din Blvd. Lascăr Catargiu, proiect nerealizat

 

1930 Mărgărita Miller-Verghi (1865-1953) îi solicită pentru Principesa Elisabeta proiecte pentru 4 pavilioane regale la Ecrene, Bulgaria, nerealizate

 

1930 Sprijină organizarea Expoziției de arhitectură, de industrie artistică și de industrii aplicate la arhitectură Cehoslovacă, ce a avut loc la Pavilionul Artelor de la Șosea

 

1930 Desenează sigla Aeroclubului Român și placa Aeroportului Băneasa

 

1930 Primește mențiune onorabilă la concursul de schițe pentru Fundațiunea Dalles, organizat de Academia Română

 

1931-1933 Palatul Telefoanelor, împreună cu arh. L. Weeks și antreprenorul W. Troy

 

1934 Proiectează clădirile epitropiei Așezămintelor Sf. Spiridon de la Slănic, nerealizate

 

1934 Arhitectul lucra la un imobil (neidentificat) pentru prințesa Alexandrina Cantacuzino

 

1934 Proiect de amenajare a Legației Yugoslaviei, nerealizat

 

1935-1936 Arhitectul evaluează imobile ce urmau a fi cumpărate de către Legațiile României la Viena, Praga și Roma

 

1935 Alice Demetriade notează într-o scrisoare că își construia o vilă după planurile arh. Van Saanen, nelocalizată

 

1936-1937 Proiectul Pavilionului României pentru Expoziția universală de la Paris, necâștigător

 

1938 Proiectul unui imobil al familiei Koslinsky, aflat astăzi pe Blvd. Eroii Sanitari nr. 25 (Sursa: Claudiu Hațegan)

 

1938 Realizează planurile de reamenajare a grădinii Legației Franceze; unele lucrări exterioare și interioare la Legația din str. Piața Amzei

 

Asociația Istoria Artei a dedicat arhitectului Edmond Van Saanen-Algi un album monografic (2015) și o broșură (2014).

 

Albumul monografic și broșura reunesc elementele biografice definitorii, precum şi activitatea arhitectului, desenatorului și scenografului, cariera lui românească. Ea se bazează pe bogata Arhiva Van Saanen-Algi încredințată spre păstrare de arhitect prietenului lui, Alexandru Saint-Georges, fondatorul muzeului omonim, și aflată în prezent în posesia Bibliotecii Naționale a României, completată cu documente din Arhivelor Naționale ale României, Arhiva M.A.E., precum și cu dosarele cu autorizații de construcție din Arhiva Primăriei Municipiul București.