Gheorghe Balș

Inginerul Gheorghe/George Balș (1868-1934) s-a născut la Adjud, în județul Vrancea, la 24 aprilie 1868 și a fost fiul lui Alecu Balș (1838-1894) cu Roxanda Sturdza (?-1878), fiind descendentul a două dintre cele mai importante familii boierești moldovene.

A studiat la Lausanne și la Politehnica din Zürich, devenind inginer. Reîntors de la studii, este angajat în 1891 la Serviciul de verificări poduri al Căilor Ferate Române, iar în 1892 devine membru al Societății Politehnice din România. A lucrat împreună cu inginerul Anghel Saligny (1854-1925) și poate și cu arhitectul Louis Blanc (1860-1903), la realizarea podului de la Cernavodă și a Farului de la Tuzla. În portul Constanța a colaborat cu ing. George Duca (1847 -1899).

Balș a lucrat în Serviciul tehnic al Direcţiunii sanitare de pe lângă Ministerul de Interne (1908-1911). A colaborat îndeaproape cu cumnatul său, dr. Ion Cantacuzino (1863-1934), în lupta contra tuberculozei, deținând și președinția Crucii Roșii din România. Împreună cu arh. Nicolae Ghika-Budești (1869-1943) a construit în 1921 „Institutul Dr. I. Cantacuzino” din București.
Balș a avut apoi un rol important în Comisia Monumentelor Istorice, fiind numit membru în aprilie 1913 și ocupând ulterior și funcția de vice-președinte. Bogata sa activitate, oglindită și în publicațiile de răsunet din perioada anilor ‘20 – ‘30, i-au adus recunoașterea națională și internațională, iar în 1923 a fost ales membru al Academiei Române, în cadrul secției de istorie. Alături de Nicolae Ghika-Budești și Nicolae Iorga, încearcă să definească influențele care au jucat un rol precumpănitor în formarea arhitecturii românești, atât în Moldova, cât și în Țara Românească. Balș scoate în evidență influențele armene și georgiene, pe de o parte, dar și pe cele sârbești perceptibile în spațiul românesc.
A ocupat nenumărate funcții în diferite societăți și consilii de administrație, prin 1925 îl regăsim reales, alături de ing. Tiberiu Eremia, ca administrator al Societății „Creditul Tehnic” pentru încurajarea întreprinderilor tehnice și industriale, iar în 1929 era președintele Societății Miniere „Calea”.
Familia Balș a avut nenumărate proprietăți rurale în Moldova, dar părinții inginerului au fost nevoiți să vândă treptat moșiile pentru a achita împrumuturi și a acoperi pagubele administratorilor lor. În 1880 Alecu Balș a vândut și impunătoarea casă din Iași, ea fiind azi Conservatorul de Muzică.

George Balș s-a căsătorit în 1897 cu prințesa Maria (Marieta) Știrbey (1876-1963), fiica principelui Alexandru B. Știrbey și sora lui Barbu A. Știrbey. Din contractul lor de căsătorie, aflăm că mireasa primea un trusou de 25000 lei și dorea să investească 200000 lei din succesiunea averii părinților în construirea și mobilarea unei case. Împreună au avut patru copii: Zoe (1897-1991), Alexandru (1898-195?), Ion (1901-1980), Matei (1905-1976).

Publicațiile de referință în istoria arhitecturii și artei românești

Une visite à quelques églises de Serbie, Carol Göbl, 1911

O biserică a lui Radu cel Mare şi Serbia la Lopuşnia,Bucureşti, 1912

Notiță despre arhitectura Sfântului Munte , Ed. Gutemberg, Carol Göbl, 1913

Mănăstirea din Nicopole, Bucureşti, 1915

Bogdan-Serai, 1916

Începuturile arhitecturii bisericești din Moldova: discurs rostit în ședință solemnă la 9 iunie 1925, cu răspuns de Alex. Lapedatu, Ed. Cultura Națională, 1925

Bisericile lui Ștefan cel Mare, 3 vol., Ed. Cartea Românească, 1926-1933

Bisericile și mănăstirile moldovenești din veacul al XVI-lea: 1527-1582, Ed. Cultura Națională, 1928

Biserica din Lujeni. Introducerea pridvorului în planul bisericilor moldovenești , Ed. Cultura Națională, 1930

Influence du plan serbe sur le plan des églises roumaines, Libraire Orientaliste Paul Geuthner, Paris, 1930

Les Balkans, Librairie Orientaliste Paul Geuthner, 1930 (cu Dragutin N. Anastasijevich, Nicolas Beljaev)

L’art byzantin chez les slaves: dédié à la mémoire de Théodore Uspenskij, Librairie Orientaliste Paul Geuthner, 2 vol., 1930-1932 (cu Dragutin N. Anastasijevich, Nicolas Beljaev)

L’ancienne Russie, les slaves catholiques, Librairie Orientaliste Paul Geuthner, 1932 (cu Dragutin N. Anastasijevich, Nicolas Beljaev)

Influences arméniennes et géorgiennes sur l’architecture roumaine, Ed. Datina Românească, 1931

Despre Biserica Prislopului , Ed. Datina Românească, 1932

Bisericile și mănăstirile moldovenești din veacurile al XVII-lea și al XVIII-lea, Institut de Arte Grafice „E. Marvan”, 3 vol., 1933