Casa I Duiliu Marcu

Nu cunoaștem numele proprietarului inițial al terenului, fiind posibil ca Rafael Halfon (1882-1955) să îl fi achizionat chiar de la statul român. În 22 mai 1922 arhitectul Ștefan Burcuș depunea în numele proprietarului, rezident în str. Sf. Ioan cel nou nr. 27, o solicitare pentru autorizația de construcție a 5 clădiri în Șos. Kiseleff. (Sursa: Arhiva P.M.B., dosar 188/1922) Era vorba despre o suprafață construită de maximum de 1236 m.p. parter pentru corpul central, format din cele două imobile alipite (duplex).

 

Planul de situație ne indică următoarele suprafețe realizate:

 

Corpul A (duplex) de 209,80 m.p. x 2; corpurile B și C de 205 m.p.; corpurile D și E de 223, 15 m.p. Imobilele B și C, respectiv D și E sunt pereche, în oglindă, poziționate față în față unul cu celălalt. Stilistic, grupurile duplex A, B-C și D-E au fost realizate în pereche, toate fiind încadrate în beaux-arts academist de la Paris.

 

Nu cunoaștem numele tuturor proprietarilor sau chiriașilor inițiali ai celor șase imobile. Cert este că bibliografia dedicată arhitectului Duiliu Marcu (1885-1966)[1] consemnează faptul că acesta a locuit aici în perioada interbelică. Documentele de arhivă au scos la lumină implicarea sa în proiectarea unor dependințe de pe parcelarea Halfon. În 11 iunie 1926 arh. D. Marcu solicita realizarea unui garaj pentru un automobil și împrejmuire pentru parcela B, pentru care semna în calitate de proprietar tot Rafael Halfon.

 

[1] Despre clădirile și traseele urbane ale acestuia puteți găsi mai multe la http://duiliumarcu.blogspot.ro/